Satul Feștelița este o localitate veche din sudul Republicii Moldova, a cărei apariție este legată de procesul de repopulare a regiunii Bugeac după anul 1700. Conform Dicționarului statistic al Basarabiei (1923), satul este considerat întemeiat aproximativ pe la anul 1703, această dată având un caracter orientativ. Primele comunități au fost formate în principal din păstori moldoveni veniți din zonele de deal și munte, ocupațiile tradiționale fiind creșterea animalelor și agricultura.
Originea denumirii Feștelița este explicată prin mai multe ipoteze: de la cuvântul „feștilă” (fitil pentru opaiț), de la verbul „a feșteli” (a vopsi, a împodobi) sau de la un vechi nume de familie Feștilă, posibil purtat de unul dintre primii locuitori ai așezării.
În prima jumătate a secolului al XIX-lea, satul era locuit în majoritate de moldoveni și făcea parte din categoria satelor de țărani ai statului. Aceștia dispuneau de pământ pentru gospodărie, plăteau dări statului și se bucurau de un anumit grad de libertate economică. Potrivit datelor din anul 1827, Feștelița număra 73 de familii și câțiva burlaci, având o populație de aproximativ 375 de locuitori. În sat existau o biserică din lemn cu hramul „Sfântul Mihail”, aproximativ 66 de case, mori de vânt și de apă, fântâni, stupi, precum și un efectiv important de animale.
De-a lungul timpului, localitatea s-a dezvoltat ca o comunitate rurală stabilă, bazată pe muncă agricolă, creșterea animalelor și valorificarea tradițiilor gospodărești ale populației autohtone.
Situația în jurul anilor 1817–1827
-
Aproximativ 73 de familii (circa 375 persoane).
-
Fiecare familie avea în medie ~9 desetine de pământ.
-
Existau:
-
Biserica „Sf. Mihail” (din lemn)
-
66 de case
-
3 mori de vânt și 2 de apă
-
20 de fântâni
-
-
Ocupația principală: agricultura și creșterea animalelor (vite, oi, cai, stupărit).
Pământ și drepturi
-
Țăranii statului puteau primi până la 20–30 desetine de pământ.
-
Unele familii erau scutite temporar de impozite și primeau lemn pentru construcții.
Aveau un grad mai mare de independență economică față de țăranii dependenți.
